Cine suntem noi

Bernhard Luger este fondatorul acţiunii “Hilfe fuer Kranke ohne Hilfe” (Ajutor pentru bolnavi fără ajutor) şi “gata-cu-boala.ro” împreuna cu soţia lui, Aurelia Morar.

Bernhard s-a născut şi a crescut în Austria, apoi a trăit şi a lucrat în Franţa, Africa de Nord, Germania. S-a întors în Austria iar după câţiva ani s-a pus din nou pe drum, de data asta spre România. Dragostea lui au fost Dunărea, vapoarele, tehnica. Cu heliopatia şi producţia de leacuri heliopatice a început, într-un cadrul modest, în Austria, încă din 1986, fiind inspirat de scrierile lui Jakob Lorber, “umilul scrib al lui Dumnezeu”.

În cadrul gata-cu-boala.ro el face:

– „Vindecare prin rugaciune“

– dezvoltare şi terapie cu leacuri heliopatice

– dezvoltare şi terapie cu bare de vindecare

– în viitor: cursuri, conferinţe, workshop-uri.

Aurelia a început în 1997 să ajute bolnavi prin intermediul remediilor heliopatice. În anul 2000 a înfiinţat o cantină pentru 140 de copii într-un sat lângă Arad, ce a activat până în 2010. Dragostea ei sunt copiii, leacurile heliopatice, grădina naturală, bio, fără adaosuri chimice, alimentaţia sănătoasă şi autohtonă şi comunicarea cu oamenii.

Aurelia face în cadrul gata-cu-boala.ro:

– tratamente cu leacuri heliopatice atât la oameni cât şi la animale

– masaje speciale, dezvoltate de ea, cu ulei heliopatic de mac

– producţie de leacuri heliopatice într-un cadrul natural şi armonios

– este invitată pentru a ţine prelegeri pe teme de heliopatie şi alimentaţie în România şi străinătate.

 

Scurta poveste despre cum a ajuns Bernhard să practice „vindecare prin rugaciune“

Cândva, între 1982 şi 1985, când m-am întors din Africa de Nord înapoi în Austria, mi-a fost „sete”. „Sete” de ceva spiritual. Am vorbit despre asta cu prietenii mei iar soţia unuia dintre ei, care era medic naturist în Germania, mi-a dat o carte: “Marea Evanghelie după Ioan”, scrisă de un anume Jakob Lorber din Austria, între 1851 – 1864.

Această carte mi-a schimbat modul de gândire şi apoi întreaga viaţă. El a scris în jur de 10.000 de pagini despre lucruri minunate, despre Dumnezeu, despre om şi univers. Şi 37 de pagini despre cum poţi să îţi recapeţi sănătatea dacă eşti bolnav.

Pe atunci aveam 2 vapoare pe care organizam petreceri sau excursii pe Dunăre. Am fost primul particular cu vapoare de pe Dunăre. O meserie frumoasă, dar obositoare, cu multe treburi administrative şi multă birocraţie; într-o zi m-am săturat, m-am aşezat pe acoperişul unui vapor şi am zis: “Isus, ce facem mai departe? M-am săturat de atâtea acte, timbre fiscale şi schimbări de lege.”

Dimineaţa mi-a fost clar, cumva, că am să mă ocup cu aceste lucruri, cu tratamente heliopatice (remedii create cu ajutorul razelor solare), despre care am citit în această cărticică de 37 de pagini despre sănătate, care se numea “Puterea de vindecare a luminii soarelui”.

Încet am încercat să scap de vapoare – să le vând ieftin, numai să fiu liber, şi după destul de mult timp am reuşit să le vând şi să fiu liber, de tot.

Am încercat să-i ajut prima dată pe bolnavii din Austria, dar ce poţi să faci într-o ţară unde fiecare are o asigurare obligatorie şi e plin de medicamente şi alte produse chimice până peste cap?

Pe un vapor de-al meu a locuit un prieten, Marius. El este căpitan la NAVROM şi a insistat să merg cu el în ţara lui, în România. Dar ideea nu mi-a surâs deloc.

Dar el a insistat, şi insistat, şi pentru a-l linişti am plecat cu el la Bistriţa. Un voiaj extraordinar, în care m-am îndrăgostit imediat de această ţară. Asta s-a întâmplat în 1995. Dar am văzut şi că oamenii de aici au nevoie de un venit, astfel că am ajutat unele firme din Germania şi Austria care aveau afaceri aici să ofere oamenilor de muncă. Din păcate, rezultatul efortului meu a fost că şefii din România şi-au cumpărat maşini frumoase: Audi, Mercedes şi BMW, iar muncitorii au muncit 12, 14 de ore pe zi, câteodată şi sâmbătă şi duminică pentru un salar de ruşine, în jur de 60 sau 70 de mărci germane (la acea vreme).

În schimb, am învăţat multe despre ţară asta minunată, cum trăieşte poporul, cum este economia şi cât de mare este această ţară, fiindcă am fost peste tot. În fiecare oraş şi, cred, că aproape în fiecare sat.

În 1999 m-am retras de tot din afaceri, m-am dus înapoi în Austria, dar după 2 luni, am fost tras din nou spre România. Am plecat pe jos din Viena până la Arad şi de atunci m-am ocupat numai cu leacuri heliopatice, cu ajutorul bolnavilor care nu au avut acces la medici, la asigurare sau la medicamente sintetice, al oamenilor care au umblat deja ani de zile pe la medici, fără nici o ameliorare, sau care au fost trimişi acasă din spital pentru că nu mai exista nici o speranţă pentru ei. Toate aceste terapii au fost oferite gratuit, folosindu-mă de banii ce îi strânsesem din vânzarea vapoarelor.

Într-o noapte am fost trezit de ceva şi am văzut o lumină albă ieşind din mâna mea dreaptă, ca o lumină de laser. Pentru mine a fost un semn, fiind inspirat de o voce interioară, să încep să pun mâna în numele lui Iisus asupra bolnavilor, şi asta am făcut de atunci. Cred că asta a fost în 2001.

Însă dincolo de terapia propriu-zisă, în oameni nu s-a schimbat nimic ca atitudine. Totuşi am continuat să fac aceste terapii spirituale punând mâna pe oameni. La început pe cap, apoi, când a venit cineva cu dureri la stomac sau la rinichi, am pus mâna pe locul afectat, în zona organelor respective iar oameni îmi spuneau că durerile dispar.

Astfel că de atunci pe fiecare om ce a venit sau unde am fost chemat, am făcut aceste terapii spirituale în numele lui Iisus şi de atunci folosesc această metodă şi altele ce îmi sunt inspirate.

Medici alopaţi, medici naturişti, terapeuţi, psihologi din Germania au auzit de metodele noastre – „vindecare prin rugaciune“ & leacuri heliopatice – şi au vrut să vadă cum ajutăm noi bolnavii cu tratamentele noastre. I-am luat cu noi “pe teren” în satele şi oraşele din România, unde am fost chemaţi să ajutăm bolnavii şi când s-au întors în ţara lor, ne-au chemat să facem tratamente şi cu bolnavii lor şi aşa a început un schimb de experienţe între România şi Occident.

Între timp am putut să ajutăm mii de oameni cu probleme – adesea cu probleme foarte grave precum: cancer, distrofie musculară, astm şi boli “nevindecabile” ale medicinei moderne.

Mulţi au primit, prin graţie, o vindecare completă foarte repede, la alţii a durat o perioadă de timp până s-au vindecat, la unii s-a oprit evoluţia bolii, iar la alţii nu s-a schimbat absolut nimic.

Nu depinde de noi sau de vreo credinţă anume – noi am făcut tratamente la tot feluri de oameni: la ortodocşi, la pocăiţi, la antroposofi, la yoghini, la catolici, la atei, la comunişti, la conservatori, la musulmani, la japonezi, australieni, americani, brazilieni, la copii de stradă, la oameni bogaţi şi foarte bogaţi, la săteni, la orăşeni, la oameni cu studii şi analfabeţi …

Şi aşa vom continua şi în viitor – cu toate pânzele sus…:-)